Vreau să cred că va fi bine!

    Nu pot admite că totul poate fi atât de sumbru.Nu mă pot împăca cu gândul că încă o fiinţă dragă mie este pe punctul de a deveni înger,acolo sus,departe de mine.

   Săgeţi de durere îmi străpung inima.Lacrimi amare îmi inundă sufletul.Îmi caut optimismul prin fiecare colţ de suflet şi îl adun gram cu gram, pentru a-mi recăpăta puterea de a merge înainte.În loc de optimism ,printre multele lacrimi,în interiorul meu găsesc sentimente de tristeţe,disperare şi chin.Optimismul e ascuns şi cu greu apare la suprafaţă.Abia îl zăresc printre starea generală de durere ce mă apasă...
    Îmi repet continuu"totul va fi bine,va fi soare şi pentru mine".

    Vreau să cred că acum visez,că am un coşmar,urmând că totul să se termine atunci când mă voi trezi,în urmă rămânând doar amintirea nesemnificativă a unui alt vis urât.Din păcate însă,sunt încă pierdută într-o realitate ce se dovedeşte a fi mult prea dură.Va fi bine!