Două dorinţe pentru azi

joi, 30 decembrie 2010

0 gânduri
   Vreau zăpadă,multă zăpadă.Aştept cu nerăbdare ca din văzduh să coboare lin,fulgi de nea,mari şi pufoşi.Vreau să le urmăresc valsul din'naintea atingerii solului.Îmi place când ninge liniştit,când natura este îmbrăcată în mantaua albă şi pufoasă a iernii.Mi-e dor de atingerea steluţelor de gheaţă,mi-e dor de joaca-n zăpadă...Vreau ca totul să fie acoperit de o pătură albă şi sclipitoare ţesută din fulgi mulţi.E atât de plăcut când fulgii în dansul lor,ne oferă o imagine pură.
  Şi mai vreau ceva: linişte absolută,linişte sufletească!S-au strâns multe gânduri şi sentimente contradictorii ce mi-au răpit şi ultimul gram de linişte.

Gânduri către tine***Sărbători fericite!***

vineri, 24 decembrie 2010

4 gânduri
  Acum,când magia sărbătorilor de iarnă s-a aşternut deasupra pământului,când colindele ne mângâie auzul,iar în aer se simte miros de sărbătoare,lasă spiritul Crăciunului să îţi pătrundă în casă şi-n inimă.
Crăciunul reprezintă acea parte din an,când cu pace,lumină şi căldură în suflet încercăm să devenim mai buni,încercăm să uităm de grijile şi supărările ce ne apasă,iertăm,iubim,zâmbim aşa cum poate nu am făcut tot anul.
  Cu prilejul Naşterii Domnului,îţi urez ca îngerii să vegheze tot timpul asupra ta şi a celor dragi ţie,aşa cum au vegheat şi în momentul Naşterii Mântuitorului.Îţi doresc din tot sufletul ca fericirea împreună cu sănătatea şi norocul să te urmeze pas cu pas pe drumul vieţii.Acum este momentul când visăm,sperăm şi credem că totul poate fi posibil,aşa că îţi doresc ca visul tău din această clipă să devină realitatea din următoarea clipă.
  
Deschide larg ferestrele sufletului şi lasă lumina divină să pătrundă în interiorul tău,iar binecuvântarea Domnului să se răsfrângă asupra ta şi a celor dragi ţie.

Frânturi de gânduri

sâmbătă, 18 decembrie 2010

2 gânduri
18 decembrie 2010
Am avut o zi total aiurea.Nimic nu a fost bine.Greşeală după greşeală...Încă o dată m-am lăsat condusă de nervi şi de orgoliu,cu toate că de-a lungul timpului mi-am dat seama că de fiecare dată când fac asta,am câte ceva de pierdut.Încerc să fiu indulgentă cu mine şi îmi tot repet că nu-mi aparţine mie toată vina şi într-o oarecare măsură situaţia e chiar aşa.Depinde însă de unghiul din care este privit totul.Poate am fost un pic răutăcioasă,făcând pe aia dură...Nu poate,sigur am fost,dar doar puţin...Oricum am avut şi eu câteva motive...De data asta nu m-am gândit de câteva ori înainte să acţionez şi impulsul a făcut ca unele din cuvintele mele să aibă în compoziţia lor o mică doză de aciditate.O doză mică,dar totuşi letală.Am ajuns din nou la regrete,însă sunt conştientă că acestea nu mai rezolvă nimic acum,sau cine ştie...dacă aş face şi eu măcar de data asta un prim pas...Prefer să mă mint că nu îmi pasă!

PS: Pentru partea mea de vină,îmi cer scuze...

♥♥♥La mulţi ani!!!♥♥♥Deni'x♥♥♥

duminică, 12 decembrie 2010

2 gânduri
    Astăzi este ziua prietenei mele şi mi-aş fi dorit din tot sufletul să fiu alături de ea,dar şi de data aceasta sutele de kilometri ce ne despart şi-au spus cuvântul.Sufleteşte suntem tot timpul aproape una de alta,dar mi-e dor de imbrăţişările noastre şi de zilele in care ne petreceam timpul împreună.
    Prietenia noastră a început în ziua în care ne-am cunoscut,în clasa întai,de atunci mi-a fost tot timpul aproape la bine,la rău...De-a lungul timpului am râs cu lacrimi împreună,dar am şi plâns,tot împreună.
Nu îi place să ştie că sunt suparată şi tot timpul incearcă să mă facă să zâmbesc şi adesea reuşeşte.
Tot timpul simte când nu mi-e bine şi deşi eu îi zic uneori că mi-e bine,îmi răspunde scurt"te cunosc"şi aşa este.Mă cunoaşte.În faţa ei mi-am deschis sufletul tot timpul,iar ea m-a ascultat si m-a sprijinit.Ea chiar înţelege tot ce spun,dar şi ce nu spun în cuvinte.
Prietenii adevăraţi sunt cei ce spun tot timpul adevărul,iar ea mi-a spus doar adevărul.Ei îi pot spune orice şi ştiu că totul rămane între noi,am la fel de multă încredere în ea ca în propria-mi persoană.
Ea este cea care m-a ajutat să mă ridic,atunci când soarta m-a trântit la pământ şi tot ea mi-a spus "capu' sus,ştiu că poti".Ea nu mă intreabă dacă mă poate ajuta cu ceva atunci când nu mi-e bine,ci îşi pune toţi neuronii la treabă pentru a găsi cât mai repede soluţii pentru toate frământările mele,pentru ca apoi să mă vadă zâmbind.


         Dragă Deni'x,
Cu toate că astăzi nu am fost prezentă fizic la aniversarea ta,să ştii că m-am gândit toată ziua la tine.Sper ca viaţa să-ţi ofere tot ce este mai bun,pentru că meriţi.La mulţi ani!!!Te iubesc mult,mult,mult!!!


Gânduri nocturne...

luni, 29 noiembrie 2010

0 gânduri
    Deşi e târziu,Moş Ene încă nu şi-a făcut apariţia pe la genele mele cu praful său magic.De ore întregi încerc să adorm,dar nu reuşesc.În liniştea nopţii,îmi las gândurile să zburde în orice direcţie vor ele,indiferent de faptul că au tendinţa de a trece graniţa realului.Mă gândesc la o multitudine de lucruri.Toate îmi vin în minte ca un amalgam.Mă gândesc la trecut şi aşa cum am mai spus de multe ori,mi-aş dori din tot sufletul să-l pot schimba,dar ştiu că e absurd să sper că se va întâmpla.Oftez adânc,dar mă resemnez.Prezentul îmi este marcat de trecut pentru că acele vremuri erau extrem de frumoase.Acele vremuri îmi stârnesc emoţii de nestăpânit.Gândindu-mă la cât de frumos era atunci,un zâmbet timid îmi apare pe chip.Un zâmbet dual ce semnifică simultan două stări opuse: fericire şi tristeţe.Sunt fericită pentru că până acum câteva luni am avut o viaţă minunată,toţi cei pe care îi iubeam erau alături de mine.Nu îmi lipsea nimic,aveam cea mai de preţ comoară:fericirea.În opoziţie cu prima stare,este prezentă tristeţea,pentru că nu mai pot trăi acele clipe minunate pline de fericire...Amintirile sunt singurele ce îmi alină durerea.
     Dorul este imens şi doare atât de tare...

Vreau să cred că va fi bine!

sâmbătă, 27 noiembrie 2010

0 gânduri
    Nu pot admite că totul poate fi atât de sumbru.Nu mă pot împăca cu gândul că încă o fiinţă dragă mie este pe punctul de a deveni înger,acolo sus,departe de mine.
   Săgeţi de durere îmi străpung inima.Lacrimi amare îmi inundă sufletul.Îmi caut optimismul prin fiecare colţ de suflet şi îl adun gram cu gram, pentru a-mi recăpăta puterea de a merge înainte.În loc de optimism ,printre multele lacrimi,în interiorul meu găsesc sentimente de tristeţe,disperare şi chin.Optimismul e ascuns şi cu greu apare la suprafaţă.Abia îl zăresc printre starea generală de durere ce mă apasă...
    Îmi repet continuu"totul va fi bine,va fi soare şi pentru mine".
    Vreau să cred că acum visez,că am un coşmar,urmând că totul să se termine atunci când mă voi trezi,în urmă rămânând doar amintirea nesemnificativă a unui alt vis urât.Din păcate însă,sunt încă pierdută într-o realitate ce se dovedeşte a fi mult prea dură.Va fi bine!

Frânturi de gânduri adresate unei persoane cu multe feţe si nici un obraz

sâmbătă, 20 noiembrie 2010

0 gânduri
          Cu ceva timp în urmă,am primit o foaie pe care erau scrise câteva rânduri.Am citit-o şi recitit-o de multe ori şi nu am putut să nu îmi pun întrebarea "Sunt doar cuvinte?!"
         Punând în balanţă întâmplările din trecut,tot ceea ce s-a întâmplat de-a lungul timpului,am ajuns la o concluzie şi nu a fost una tocmai plăcută.Verdict: doar vorbe şi nimic mai mult! Acele cuvinte "Ai fost,eşti şi vei rămâne prietena mea" în momentul de faţă nu au nici o valoare,se pot încadra însă în capitolul "minciună şi falsitate".Nu vreau să redeschid un capitol din viaţa mea ce a fost închis cu mult timp în urmă,sau mai bine zis,totul s-a terminat înainte să înceapă.  Între noi acum nu mai e nimic şi deşi poate sună dur,nu cred că a fost vreodată ceva cu adevărat.O prietenie care s-a încheiat,din punctul meu de vedere nici nu a existat vreodată în adevăratul sens al cuvântului.În lumea mea nu este loc pentru falsitate,răutate,minciună...
      Ştiu că a greşi e omeneşte şi mai ştiu că unii dintre noi merităm şi o a doua şansă,dar atunci când o primim trebuie să ştim ce avem de făcut cu ea.Şanse am oferit destule până acum,dar gata!Ajunge!Nu pot oferi şanse la nesfârşit iar cineva să-şi bată joc la infinit şi apoi să revină cu scuze şi păreri de rău.Nu pot şterge totul cu buretele ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.Poate altfel ar fi fost situaţia dacă acele cuvinte erau susţinute şi de fapte.Vorbele nu mă încălzesc cu nimic.Cuvintele nesusţinute de fapte sunt egale cu zero.Aş fi putut să simulez faptul că m-au impresioanat acele rânduri,să spun:"Wow...ce frumos!Uit.Iert.Trec peste tot ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat."Îmbrăţişări şi vorbe dulci,dar cum am mai spus nu-mi stă în fire să fiu falsă.Tot timpul am preferat adevărul,oricât de crud ar fi acesta,în defavoarea unei minciuni frumos cosmetizată.
     Peste tot ce în acea scrisoare era numit "prietenie"s-a aşternut praful uitării.Eu merg pe drumul meu,iar tu mergi cu bine pe drumul tău!

            "Şarpele e odios nu pentru că muşcă, ci pentru că se ascunde ca să muşte."[Nicolae Iorga]

Ganduri catre ingerul meu...

joi, 21 octombrie 2010

3 gânduri
Ce sunt eu fără tine?Sunt un nimic.Da,asta sunt pentru că împreună cu tine a plecat şi pofta mea de viaţă,împreună cu tine a plecat şi o parte din mine.Acum sunt doar o umbră pe pământ,un om fără el însuşi.Sunt un om incapabil să se regăsească,sunt eu fără tine.Am rămas aici aşteptând zi de zi să revii.O obsesie bolnăvicioasă a pus stăpânire pe mine...Privesc zilnic pe fereastra camerei mele şi aştept să te văd intrând în curte ca altă dată,să îţi sar în braţe,să-ţi vorbesc în timp ce mă joc cu părul tău,să fim cu toţii ca până acum 12 luni....Eu te aştept,dar tu nu ai să mai vii niciodată.Ştiu asta,mi-o spune raţiunea.Inima mea spune însă altceva.Ea spune cu glas tare şi răspicat că tu nu ai plecat niciodată de lângă mine şi că nu ai să o faci vreodată.Dar dacă eşti aici,de ce mă priveşti doar din poze?De ce îmi zâmbeşti din ele şi nu îmi spui nimic?Sufăr,sunt tristă,de ce nu mă mai faci să râd?Am nevoie de tine la fel de mult cum am nevoie de aer,de ce nu vii?De ce?De ce îmi apari numai în vise?Apari şi apoi dispari,asemenea soarelui ce răsare pe bolta cerească şi apoi se ascunde printre norii negrii de furtună...De ce?De ce nu mai poate fi nimic ca altă dată?Ai plecat atât de repede fără să mai poţi privi înapoi,ai plecat deşi ai vrut să rămâi aici.Ştiu asta.Probabil acum mă priveşti,vezi cum râuri de lacrimi îmi inundă faţa,dar totuşi nu vii să-mi ştergi lacrimile şi să mă îmbrăţişezi călduros şi asta mă face să sufăr şi mai tare...
Astăzi,în buchetul vieţii mele,s-au adunat 12 luni fără tine.Acesta a fost cel mai trist an din viaţă mea de până acum.Cum să fiu fericită în totalitate dacă tu nu eşti aici?!Cum aş putea?!Mi-aş dori să coborî din cer,pe un norişor pufos şi să vii la noi.Avem atâta nevoie de o îmbrăţişare şi de cuvintele tale magice ce ne făceau să ne simţim bine.Tuturor ne lipseşti!Te iubesc şi mi-e foarte dor de tine!!!

♥♥♥La multi ani,Elena!♥♥♥

marți, 19 octombrie 2010

4 gânduri
   Cu ceva timp în urmă destinul mi-a pregătit o imensă surpriză şi am descoperit o comoară de o valoare inestimabilă,o comoară de om.În scurt timp ne-am apropiat şi sentimentele magice nu au întârziat să apară.Ea a devenit una din sursele mele de lumină,într-un tărâm al prieteniei unde "prietenii"falşi erau mulţi şi la tot pasul.
  Ne-am creat propria noastră lume unde minciuna,trădarea,neîncrederea şi toate lucrurile negative nu există.Oricât de negri ar fi norii pe cerul vieţii noastre,atunci când privirile ni se întâlnesc,brusc soarele mare şi zâmbitor ne răsare în inimi.Am putea scrie romane întregi despre discuţiile noastre interminabile şi oricât de mult timp am petrece împreună,niciodată nu e suficient.

    Dragă Elena,te iubesc şi te respect mult pentru tot ceea ce reprezinţi tu ca om.Eşti o fiinţă deosebită şi o adevărată prietenă.Îţi mulţumesc pentru toate clipele minunate petrecute împreună.Astăzi de ziua ta,când mai adaugi încă un trandafir în buchetul vieţii,îţi doresc din tot sufletul să fii sănătoasă şi fericită şi fie ca toate visele tale să se transforme în realitate!!!LA MULŢI ANI!

De ziua mea...

duminică, 26 septembrie 2010

16 gânduri
26 Septembrie
De ziua mea îmi voi înalta ochii spre nemărginitul cer şi voi vorbi cu el,poate aşa mă va auzi şi îngerul meu...
De ziua mea,anul acesta va fi diferit,nimic nu va mai fi ca în anii trecuţi şi va lipsi ingredientul principal: veselia...
De ziua mea,îi voi simţi lipsa mai intens ca ieri şi mai puţin intens in comparaţie cu ziua de mâine...
De ziua mea voi primi în dar de la viaţă aceeaşi durere sufletească pe care o primesc de aproape un an, zilnic...
De ziua mea îmi va lipsi acel "La mulţi ani!"venit din partea lui...
De ziua mea îmbrăţişările şi cuvintele lui calde îmi vor lipsi poate mai mult ca niciodată...
De ziua mea,îmi doresc fericire,dar din păcate anul acesta,nu o voi avea!
De ziua mea voi fi cu el,îi voi duce flori şi vom sta împreună despărţiţi însă de pământul mult,greu,negru,apăsător şi rece...
De ziua mea,voi sta cu el,privindu-i chipul pe crucea mormântului rece...

Regrete ascunse-n suflet...

duminică, 12 septembrie 2010

0 gânduri
Odată cu scurgerea timpului,în sufletul meu au încolţit o mulţime de regrete.Unele sunt mari,altele mai mici,peste unele s-a aşternut praful uitării,în schimb ce altele mă urmăresc pas cu pas tulburandu-mi liniştea sufletească.Majoritatea acestor regrete ascund în interiorul lor lucruri pe care am ezitat să le fac,vise spulberate,amintiri diverse....Regret unele vorbe nespuse,regret unele gesturi nefăcute,regret un"te iubesc"nespus,regret un sentiment nedezvăluit,regret un zâmbet neoferit,regret un semn de viaţă nedat,regret o şansă pierdută,regret o vorbă spusă la nervi,regret o decizie luată cândva,regret o discuţie prostească,regret că am ucis un vis,regret nopţile triste,regret timpul pierdut,regret că nu pot da timpul înapoi,regret tăcerea dintre noi,regret că îmi păsa deşi nu ar trebui,regret greşelile făcute până în prezent,dar şi greşelile pe care le voi mai face în continuare....Regret lucrurile făcute prost,dar cel mai mult regret că nu am îndrăznit să fac anumite lucruri....Pentru câteva clipe îmi imaginez cum ar fi viaţa mea dacă m-aş putea întoarce în timp...Astfel aş putea reveni asupra tuturor deciziilor proaste şi după asta aş putea răsufla uşurată spunând "Nu mai am regrete!"...Mi-aş elibera sufletul de durerea pe care parcă e condamnat să o simtă din ce în ce mai des...Intorcăndu-mă la realitate şi revenind cu picioarele pe pământ ştiu că tot ce îmi rămâne de făcut este să încerc să fac tot ceea ce îmi stă în putinţă pentru a mai repara unele greşeli,acolo unde încă mai este posibil şi nu e prea târziu.Cu toţii avem regrete,acestea apar pe nesimţite în viaţa noastră,pentru că oricât ne-am strădui nu putem face totul perfect,însă important este să ne conştientizam greşelile şi să le îndreptăm,până nu este prea târziu!

Ai zambit azi?

joi, 12 august 2010

4 gânduri
   Ai zâmbit azi?Motive totuşi sunt,important este să le cauţi în interiorul tău şi cu siguranţă ai să le găseşti,pentru că oricât de greu ţi-ar fi,oricât de sumbră ţi-ar părea viaţă uneori,un zâmbet reprezintă un pas înainte,o stare de bine,atât pentru tine cât şi pentru cei ce te văd...Ce zici încerci?

   În ultima perioadă am tot auzit spunându-se că oamenii nu mai au suficiente motive pentru a zâmbi.Să fie oare acest lucru adevărat?     Eu,cred că nu!Nu toate zilele sunt la fel,putem avea atât perioade în care totul este minunat în viaţa noastră,dar şi perioade în care viaţa nu e tocmai pe placul nostru,însă cred că în fiecare zi putem găsi cel puţin un motiv pentru a zâmbi...
  Tuturor ni se întâmplă să trecem prin clipe mai dificile ce uneori par fără scăpare,dar totul până la urmă se poate rezolva într-un fel sau altul.Soarele va răsări pe strada noastră dacă credem cu tărie în acest lucru. Zâmbind ne putem face viaţa mai frumoasă.Trebuie să preţuim fiecare clipă,fiecare moment de fericire pentru ca atunci când suntem trişti să ne amintim de momentele frumoase şi să ne dăm seamă că viaţă merită trăită din plin...
Studiile ştiinţifice au demonstrat că prin zâmbet organismul uman funcţionează mult mai bine. Zâmbeşte şi tu şi vei fi o persoană mai puţin stresată, mai atrăgătoare şi, nu în ultimul rând, mai sănătoasă!
         Iată câteva motive pentru care merită să zâmbeşti:
*Zâmbetul te face o persoană mai atrăgătoare.
*Zâmbetul te face să pari o persoană de succes,deoarece când zâmbeşti prezinţi siguranţă şi încredere,iar acest lucru te va ajuta în tot ceea ce îţi propui.
*Zâmbetul îţi schimbă starea de spirit.Încearcă să zâmbeşti dacă eşti posomorât/ă.Face bine psihicului şi te va ajuta să treci mai uşor peste lucrurile apăsătoare din viaţa ta.
*Zâmbetul te eliberează de stres.În general stresul devine vizibil pe chipul nostru,aşa că,zâmbind nu vei mai părea obosit/ă,stresul se va diminua şi vei putea acţionă mult mai bine.Deci dacă te simţi stresat/ă încearcă să zâmbeşti.
*Zâmbetul ajută sistemul imunitar să funcţioneze mai bine.
*Zâmbetul face ca organismul să elimine endrofina,un "hormon al fericirii" şi serotonina.Studiile arată că acestea sunt arme naturale împotriva durerii,aşa că zâmbetul poate fi un medicament natural.
*Zâmbetul te face să pari o persoană mai tânără.Musculatura pe care o folosim când zâmbim,ridică pielea feţei şi te face cu câţiva ani mai tânăr/ă.
*Zâmbetul face ca tensiunea arterială să scadă.
*Zâmbetul aduce pozitivitate în viaţa ta şi creşte şansele de reuşită în acţiunile tale.
*Zâmbetul te ajută să gândeşti pozitiv.
*Zâmbetul este contagios.Parcă se luminează totul în jur atunci când vedem o persoană zâmbind,aproape simţi cum acea persoană transmite energie şi fericire.Zâmbeşte mai des şi vei vedea cum cei din jur vor fi contagiati de fericirea ta.
Invăţa să zâmbeşti mai des şi vei fi o persoană mai fericită!


sursa motive: http://www.tabu.ro

Pretuieste-ti timpul...

joi, 5 august 2010

5 gânduri
    S-ar putea să nu mai existe un "mâine",iar nisipul ce curge în clepsidra vieţii să se epuizeze brusc,de aceea cred că ar trebui să ne bucurăm mai mult de viaţă,să profităm de ea,căci aceasta este cel mai de preţ lucru al nostru...Să nu lăsăm timpul să treacă pe lângă noi,să profităm de el,atât timp cât încă îl avem,căci va veni şi ziua în care ne vom mai dori câteva momente în plus şi va fi imposibil....
   Timpul trece fără voia noastră,însă felul în care alegem să se scurgă acesta depinde de noi,deoarece fiecare dintre noi este protagonist pe scena propriei vieţi.......Timpul nu iartă pe nimeni şi nici nu se întoarce.Cu fiecare clipă ce trece,avem mai puţin timp de petrecut în această lume,de aceea trebuie să profităm de timpul nostru ce se scurge implacabil...Adesea uităm să savuram clipa,de multe ori trăim gândindu-ne prea mult la viitor,la ziua de mâine şi uităm de prezent,uităm de "azi",de "acum"...Fiecare zi e un nou început şi fiecare secundă trebuie valorificată din plin.Depinde de noi cum ne petrecem timpul,cum profităm de fiecare clipă ce se scurge din clepsidra vieţii....Aşa că ar fi cazul să începem să zâmbim mai mult,să vedem partea plină a paharului...Avem o singură viaţă.Ar fi fost minunat să putem da timpul înapoi,să ne întoarcem în timp,să ne reparăm greşelile din trecut,dar din păcate este imposibil ,timpul este ireversibil.Tot ce contează este prezentul deoarece trecutul nu mai revine,iar viitorul depinde de ceea ce facem în prezent.Timpul îşi lasă amprenta asupra fiecăruia dintre noi,însă trecerea acestuia este percepută diferit de fiecare dintre noi..Unele persoane regretă timpul pierdut,pe când alte persoane sunt fericite şi mulţumesc Divinităţii pentru că li s-a mai oferit o nouă zi...Indiferent de modul în care percepem trecerea timpului,indiferent de mentalitatea fiecăruia,un lucru este cert: timpul trece,nu stă în loc pentru nici unul dintre noi şi din păcate nu putem face nimic în această privinţă...Cred că tot ce îmi rămâne de făcut este să îi accept ireversibilitatea,să îmi petrec fiecare moment din viaţă într-un mod cât mai plăcut cu putinţă,să realizez cât mai multe lucruri care să merite timpul "consumat" şi să mă bucur de prezenţa persoanelor dragi  ,pentru ca mai târziu să nu regret timpul ce a trecut.
    Depinde de noi cum ne petrecem timpul şi cum profităm de fiecare clipă ce se scurge din clepsidra vieţii....

Mi-e dor!!![**te iubesc Elenush**]

miercuri, 23 iunie 2010

1 gânduri
  Chiar daca au trecut abia cateva zile de cand nu ne-am mai vazut,simt ca a trecut o vesnicie.Chiar daca nu vor trece decat trei luni,stiu ca ma voi simiti ca si cum au trecut ani.Chiar daca timpul trece fara "noi",stiu ca intr-o zi vei fi din nou aici.
   Astept cu nerabdare ziua in care ne vom revedea.Ma gandesc cu nostalgie la toate clipele petrecute impreuna,la toate momentele speciale...Mii de kilometri ne despart acum,dar sufleteste vom fi mereu aproape...Eu langa tine,tu langa mine,doua trupuri diferite cu acelas suflet.Ne uneste totul:trairi,sentimente,ganduri,conversatii din care am putea scrie romane...
  Cortina uitarii nu va cadea niciodata peste decorul mirific al prieteniei noastre sincere!

"Prietenia inseamna a fi frate si sora, doua suflete ce se ating fara sa se confunde, doua degete ale aceleiasi maini." – Victor Hugo

Rîso-terapie[**bancuri**]

luni, 21 iunie 2010

0 gânduri
#####Personalul primăriei unei localităţi descoperă că un renumit avocat din localitate nu a făcut niciodată vreo donaţie către primărie. Persoana care răspundea de acest lucru se deplasează la domiciliul avocatului să-l convingă să facă o donaţie.
- Domnule avocat, cercetările noastre arată că aveţi un venit de peste 500.000 dolari pe an, dar nu aţi făcut vreodată vreo donaţie. Nu aţi vrea să ajutaţi într-un fel comunitatea?
Avocatul rumegă un timp ideea şi apoi răspunde:
- Cercetările dumneavoastră au arătat şi că mama mea este pe moarte după o boală lungă, iar pensia pe care o are este de patru ori mai mică decât preţul medicamentelor pe care ar trebui să le ia pentru a-i mai uşura chinurile?
Jenat, reprezentantul îngână:
- Păi … nu!!!
- Sau, continuă avocatul, că fratele meu, veteran lăsat la vatră, este orb şi condamnat să-şi ducă viaţa într-un scaun cu rotile?
Reprezentantul încerca să-şi ceară scuze, dar avocatul continuă:
- Sau că soţul surorii mele a murit într-un accident de circulaţie, spuse el ridicând vocea, lăsând-o cu trei copii şi fără nici un ban?
Umilit, înfrânt complet, omul murmură:
- Nu am ştiut, îmi pare nespus de rău…
- Atunci, îi taie vorba din nou avocatul, dacă lor nu le dau nici un ban, ce te face să crezi că v-aş da vouă?
 
 
#####Un cuplu căsătorit, în varsta de cam 60 de ani sarbatoreau aniversarea a 40 de ani de la nunta, intr-un mic restaurant romantic si linistit.
Dintr-o data o zână buna, foarte frumoasă a aparut la masa lor.
Ea a spus:
"Pentru că sunteţi un exemplar cuplu căsătorit şi pentru ca v-ati aratat asa de frumos dragostea unul celuilalt, in tot acest timp va voi indeplini doua dorinte - fiecaruia cate una."
Soţia a răspuns: "Oh, vreau sa calatoresc in jurul lumii cu sotul meu iubit".
Zana cea buna a fluturat bagheta fermecata şi - Poof! - Două bilete pentru o croaziera in jurul lumii au apărut în mâinile ei.
Barbatul s-a gandit un moment: "Da, acest lucru este foarte romantic, dar o astfel de oportunitate nu se va mai ivi in viata mea asa ca : dragostea mea imi pare foarte rau, dar dorinta mea este de a avea o soţie cu 30 ani mai tânăra decât mine. "
Soţia sa si zâna cea buna au fost profund dezamăgite, dar o dorinţă este o dorinta.
Deci, zana cea buna a fluturat din nou bagheta fermecata şi Poof! ... barbatul a devenit un mos de 93 de ani.

Campionatul Mondial de Fotbal 2010

vineri, 11 iunie 2010

2 gânduri
Campionatul Mondial de Fotbal este cea mai importantă competiţie ce se dispută între echipele naţionale. Este împărţită în preliminarii (calificări) şi turneul final. Preliminariile se dispută pe durata a un an, fiecare continent având propriile reguli de calificare. Turneul final are loc o dată la 4 ani şi se dispută la începutul verii pe durata unei luni (aproximativ). Ţara organizatoare a turneului final este desemnată de FIFA cu cel puţin 4 ani înainte. Prima ediţie a avut loc în anul 1930 în Uruguay, iar ultima în 2006 în Germania. Ediţia din 2002 a fost prima din istoria competiţiei care a avut două ţări organizatoare: Japonia şi Coreea de Sud. Actuala ediţie este se va disputa în Africa de Sud. Campionatul Mondial de Fotbal este unul dintre cele mai importante evenimente sportive ale planetei.

  Echipele calificate la Campionatul Mondial de Fotbal 2010 sunt:
Australia, Coreea de Nord, Coreea de Sud, Japonia ,Africa de Sud ,Algeria, Camerun, Coasta de Fildes, Ghana,Nigeria, Honduras, Mexic, SUA, Argentina, Brazilia, Chile, Paraguay ,Uruguay, Noua Zeelanda ,Anglia,Danemarca,Elvetia,Franta,Germania,Grecia,Italia,Olanda,Portugalia,Serbia,Slovacia,Slovenia,Spania
   Stadioanele pe care se vor desfasura meciurile actualei editii a Campionatului Mondial sunt:

Bloemfontein - Free State Stadium
Cape Town - Green Point Stadium
Durban - Moses Mabhida Stadium
Johannesburg - Ellis Park Stadium
Johannesburg - Soccer City
Nelspruit - Mbombela Stadium
Polokwane - Peter Mokaba Stadium
Port Elizabeth - Nelson Mandela Bay Stadium
Pretoria - Loftus Versfeld Stadium
Rustenburg - Royal Bafokeng Sports Palace















Mingea oficială a Campionatului Mondial de Fotbal este numită "Jabulani", care înseamnă „a aduce fericirea pentru toată lumea”. Producătorul ei este Adidas. Numărul 11 joacă un rol important în producerea acestei noi mingi avansate tehnologic: este a 11 minge făcută de producătorul german de echipamente sportive pentru Campionatul Mondial de Fotbal, are 11 culori câte una pentru fiecare jucător de pe teren; şi sunt 11 limbi oficiale în Africa de Sud. Deasemenea competiţia va începe pe 11 iunie şi se va termina în ziua a 11 a lunii iulie.

Mascota oficială pentru Campionatul Mondial de Fotbal din Africa de Sud este Zakumi, un leopard cu părul verde. Numele lui vine de la „ZA” abreviera internaţională pentru Africa de Sud şi de la cuvântul „kumi” ce înseamnă „zece” în majoritatea limbilor africane.Culorile mascotei reprezintă culorile echipamentului ţării gazdă - galben şi verde.. Motto-ul oficial al lui Zakumi este:"Zakumi's game is Fair Play"
Melodia oficială a Campionatului Mondial de Fotbal 2010 este „Waka Waka (This Time For Africa)”, aceasta este cântată de Shakira alături de formaţia sud-africană Freshlyground. Piesa este inspirată de un cântec tradiţional al soldaţilor africani numit Zangalewa.Shakira şi Freshlyground vor cânta melodia la concertul din Soweto de pe 10 iunie, premergător turneului final, de asemenea acesta va fi cântată şi în timpul ceremoniei de deschidere a Campionatului Mondial.

Sud Africa 2010- David Bisbal & K'naan-Waving Flag (official music video)

0 gânduri

Ganduri...sentimente..prietenie adevarata...****te iubesc Denisa*****

marți, 1 iunie 2010

2 gânduri
        Este minunat sa stiu ca intr-un colt al acestei lumi exista o persoana care mi-a fost mereu aproape,inca din frageda copilarie si continua sa-mi fie aproape sufleteste indiferent de faptul ca ne despart sute de kilometri.Am fost cele mai bune prietene de cand ne-am cunoscut si suntem in continuare.Ma gandesc cu nostalgie la toate clipele petrecute impreuna.La scoala eram impreuna fiind colege de banca,iar mare parte din timpul liber il petreceam tot impreuna,locuind foarte aproape una de alta.Acum locuim in colturi opuse de tara,intre noi sunt sute de kilometri si mult timp ce s-a scurs fara sa ne vedem,dar si asa,continuam sa fim prietene,cele mai bune prietene.Ne-am maturizat impreuna.Eu stiu totul despre tine,tu stii totul despre mine,privim una in sufletu alteia ca intr-o oglinda...Ne uneste totul,incepand de la pasiuni,carti citite,genuri de muzica,filme...tot.Ne uneste acest sentiment pur de prietenie peste care niciodata nu va cadea cortina uitarii. Prietenia noastra inseamna mult prea mult.Cuvintele sunt de prisos,oricat de multe as folosi,nu e de ajuns.Te iubesc mult draga prietena!Iti sunt recunoscatoare pentru faptul ca-mi esti mereu alaturi.Niciodata nu ai stat cu bratele incrucisate atunci cand am trecut prin momente dificile..Cand totul era negru in jurul meu si cand lacrimile imi inundau viata,tu mi-ai ridicat moralul ,mi-ai  insuflat curaj si nu m-ai lasat sa clachez.Alaturi de tine am trecut mai usor peste momentele triste din viata mea,tu mi-ai dat putere.In tine am gasit o prietena adevarata,o sora,un inger....Randurile ce scriu prietenia noastra nu se vor sfarsi niciodata!!!

Cum este?

sâmbătă, 22 mai 2010

0 gânduri
Cum este sa ai lîngă tine persoane care sa te sprijine necondiţionat mereu?
Cum este sa ai lîngă tine persoane care sa-ti ridice moralul atunci cînd ai nevoie?
Cum este sa ai lîngă tine persoane care sa-ti insufle curaj?
Cum este sa ai lîngă tine persoane care sa te înţeleagă mereu?
Cum este sa ai lînga tine persoane care sa iti accepte toate deciziile fără sa te judece?
Cum este sa ai lîngă tine persoane cărora sa le poti spune fără teama tot ceea ce ai pe suflet?
Cum este sa ai lîngă tine persoane care sa se bucure pentru binele tau?
Cum este sa ai lîngă tine persoane care sa te sprijine la greu?
Cum este sa ai lîngă tine persoane care sa-ti fie aproape sufleteste oricand?
Cum este sa ai lîngă tine persoane care sunt dispuse sa te ajute in orice moment?
Cum este sa ai lîngă tine persoane care sa nu te lase sa clachezi?
Cum este sa ai lîngă tine persoane care sunt dispuse sa te asculte si sa te sfătuieasca oricînd ai nevoie?
Cum este sa ai lîngă tine persoane care sa-ti arate unde găseşti?
Cum este sa ai lîngă tine persoane care dau dovada de cele mai nobile sentimente?
Cum este sa ai lîngă tine persoane care atunci cînd eşti trist,fac orice numai pentru a te vedea zambind?
Cum este sa ai lîngă tine persoane care sa te iubească si sa te preţuiasca sincer?
Cum este sa ai lîngă tine persoane care sa te înţeleagă dintr-o singura privire?
Cum este sa ai lîngă tine persoane care sa-ti arate ca le pasa cu adevărat de tine?
Cum este sa ai lîngă tine persoane care sa-si amintească mereu de tine?
Cum este sa ai lîngă tine persoane în care sa ai încredere ca în tine însuţi?
Cum este sa ai lîngă tine persoane în fata cărora poţi gîndi cu voce tare?
Cum este sa ai lîngă tine persoane cu care sa te placă asa cum eşti?
Eu ştiu cum e pentru ca am cei mai buni prieteni din Univers!
Sunt înconjurată de îngeri.Îi numesc simplu:prieteni!!!


Sus,spre soare...

duminică, 16 mai 2010

0 gânduri
     In sfarsit pot afirma ca am renascut din propria-mi cenusa.Am fost jos la pamant,doborata de ceea ce unii o numesc soarta.Aripile imi erau frante si nu puteam zbura spre soare,spre fericire,insa acum mi-am ridicat ochii din pamant,m-am scuturat de praf si o iau de la inceput.Imi sterg lacrimile si privesc increzatoare spre cer.Ma ridic cu increderea ca nu ma voi mai lasa doborata niciodata de nimic.Chiar daca nimic nu va mai fi ca inainte,chiar daca in viitor o aripa imi va fi franta,cu cealalta ma voi inalta deaspura norilor in cautarea soarelui si a fericirii vesnice.